Iuri, după Iuri Gagarin

Când l-am întrebat pe acest mic muscar gulerat sau negru (Ficedula albicollis sau Ficedula hypoleuca) dacă e gulerat sau negru mi-a zis:

– Hă? Bă, împicioratule, nu ştiu ce-ntrebi tu acolo, da’ pe mine mă cheamă Iuri, după Iuri Gagarin. Nu ştiu dacă ai auzit de Iuri Gagarin. E un unchi de-al meu. Din câţi păsăroi ştie mama, a fost primul care a zburat prin apă. Poate o s-ajung şi eu să fac asta, dar d’ocamdată nici prin aer nu mă prea descurc. Vecinii de copac îmi mai spun Albu, de la Albulescu. Nu ştiu dacă ai auzit de Mircea Albulescu. E alt unchi de-al meu. I-au rămas sprâncenele de pui toată viaţa. L-au ajutat să spună mai bine poveşti. Tu ştii vreo poveste?

Ficedula albicollis - hypoleuca chick  (3)

Pe-aci ţi-e citeala

Adevăr și constatare

– Băăi, scârbăăă! Bețivii sunt bețivi pentru că s-a pișat dracu pe ei cân’ ierea mici. La Giulești, un’ te-ai născut tu, dracu ierea degizat în moaș-aia dă te-a scos dân pizda mătii.

Asta-i spunea o femeie mătăhăloasă, cu brațele-nfipte-n șolduri, unui bărbat pirpiriu, știrb și tumefiat care mai devreme-și ridicase umerii la urechi și palmele către ea, spunându-i:

– Și io ce să fa’, fă? Zi și mie! Nu vezi că sât un bețiv alcoolic?

Perimetrul lui Tomiţă Dodirel – prima parte

Două-ntâmplări din trei

Acum trei zile și opt ore.

Merg cu Dacian la Evidența populației (sau Starea civilă) să-și înmatriculeze fetița proaspăt născută. Afară, cald ca-ntr-un nas de dragon, iar înăuntru, lume ca la o coadă din ’87 când se zvoneau adidași de porc. Pe pereți, șase (6) aparate de aer condiționat nu fac față. Mă rog, aer.

La intrare, un aparat cu ecran tactil îți dă o hârtiuță cu numărul de ordine în funcție de treaba pe care o ai de rezolvat. Aparatul ăla sintetizează ciclul vieții. Naștere, căsătorie, divorț, deces. Ce-ţi mai trebuie?

Pe-aci ţi-e citeala

X5

De dimineață, pe bicicletă, intru în viteză pe banda doi din pricina unui domn care ocupase întreaga bandă întâi în încercarea lui de a se încadra pe sensul celălalt de mers.

Mă mănâncă pinionul să arăt din mers către botul mașinii și să strig:

– Așa se face, tilicareee?

Pe-aci ţi-e citeala

Trabuc

Plăcerea pufăitului de trabuc e rezervată doar cunoscătorilor.

Se spune că atunci când cumperi primul trabuc de la un Mare Maestru Trabuchier (MMT), afli care e secretul. Marele îţi acoperă ochii şi te conduce într-o cameră secretă de la subsolul Tutungeriei de Foarte Mare Lucs în care, desigur, te găseşti. Mâini gudronate de femeie gelatinoasă te dezbracă şi îţi leagă un şorţ decorat cu sputa primilor Maeştri ai regiunii, apoi te împing pe un covor de scrum.

Pe-aci ţi-e citeala

Sfert de necrofilie

De sfintele sărbători de Paşti am băut cu un preot. E tânăr şi viu. Îl ştiu la ochi de la pomenile bunicului şi din urechi, de la băiatu’ care vinde carne şi vise prin oraşul de provincie.

Eu n-am metodă sau rafinament când beau. Beau ca să fac pipi. Aşa a fost şi-n seara aia. M-am trosnit cu sângele domnului de ziceai că-s aparat de dializă.

Pe-aci ţi-e citeala

Extaz religios sau Blasfemie cu cele mai bune intenţii

Stau în fața unei icoane cu Fecioara Maria și Pruncul. E pe peretele dinspre răsărit al camerei în care stau din clasa I. Am 13 ani împliniți, mustață de lapte, coșuri, un gol în stomac, degetele amorțite și o erecție dureroasă. Tocmai am terminat rugăciunea de fiecare seară și hiperventilez de emoție. Inima-mi pleznește timpanele de parc-ar fi un toboșar la tobele de-mprumut. O picătură de sudoare își face loc prin păr dinspre creștetul capului și-mi umezește genele ochiului stâng. Clipesc lipicios, înghit ca-n deșert și îmi apropii buzele de icoană. Încă nu știu dacă să pup mâna Mântuitorului sau zona inghinală a Fecioarei.

Pe-aci ţi-e citeala

Capul în nori, picioarele pe pământ

De faţă cu mine, mama încă suspină în doar două ocazii. Atunci când se aduce vorba de platfusul meu şi când încep să răstorn şi să-ntorc vorbele ca prins de febra visului. Of, de ce n-oi fi ieşit inginer sau serios.

Nu mai suspină ca în tinereţi, dar o face totuşi.

Pe când aveam 20 de ani, mi-a povestit, în sfârşit, sursa suspinului.

Pe-aci ţi-e citeala

Timpul e leneș, iar indexurile tăiate

Într-o duminică, am lucrat cu Adilău şi Lup ziua-ntreagă la o machetă. Tăiam şi lipeam de zor un plastic spongios, ca să facem o biserică. Prinsesem avânt, dar şi oboseală. Pe la 11 noaptea, s-a-ntâmplat! Un pocnet scurt a anunţat ieşirea lamei din plastic. Un sunet înfundat, intrarea lamei în arătătorul stâng.

Ţsss.

Degetul nu se ţine în direcţia în care tai!

Pe-aci ţi-e citeala

Săpătorul de puțuri – strada Belferiei

pentru a afla ce mă aduce pe strada asta, bagă un ochi aici.

Am ajuns pe strada Belferiei. Mă sui pe trotuarul fără soţ şi-i dau pas. Caut numărul 27, dar până să îl găsesc, pe la numărul trei, sunt pus la pământ de doi jandarmi. Unul mă ţine de picioare, iar celălalt îmi pune mâna pe gură şi-mi vorbeşte în şoaptă, cu maxilarele încleştate:

– Ce faceţi, dom’le? N-aţi văzut semnu’? Vreţi să vă duc la secţie?

Dau din cap că nu.

– Mersu’ hotărât e strict interzis pe strada asta. Vreţi să deranjaţi pe cineva?

Dau din cap că nu.

Pe-aci ţi-e citeala

Săpătorul de puţuri – intermezzo notarial

Tocmai am urcat în casă cu un plic sterp pentru care am semnat curierului.

Desfac plicul, scot foaia, citesc, apoi răsuflu.

În corp de literă regulamentar, Mihai-Ioan Anemunciţei – notar public, în calitate de executor testamentar al Săpătorului de puţuri, mă invită marţi, la orele amiezii, în biroul din strada Belferiei numerele 27-∞. Se pare că sunt singurul moştenitor al defunctului.

Pe-aci ţi-e citeala

xnxx
xnxx
filme porno
filme porno
porno francais
xnxx porno
filme xxx
video xxx
filme xxx
filme porno xxx