pentru a afla ce mă aduce pe strada asta, bagă un ochi aici.
Am ajuns pe strada Belferiei. Mă sui pe trotuarul fără soţ şi-i dau pas. Caut numărul 27, dar până să îl găsesc, pe la numărul trei, sunt pus la pământ de doi jandarmi. Unul mă ţine de picioare, iar celălalt îmi pune mâna pe gură şi-mi vorbeşte în şoaptă, cu maxilarele încleştate:
– Ce faceţi, dom’le? N-aţi văzut semnu’? Vreţi să vă duc la secţie?
Dau din cap că nu.
– Mersu’ hotărât e strict interzis pe strada asta. Vreţi să deranjaţi pe cineva?
Dau din cap că nu.
– Bine. Da’ fiţi şi dumneavoastră mai cu băgare de seamă, că amenda e mare.
Dau din cap că da.
Se ridică de pe mine, mă ridic şi eu de pe jos, mă scutur, dar jandarmul îmi face semn să dau mai uşor, că se aude.
– Dom’le, dacă sunteţi aşa de hotărât, pot să vă vând nişte şosete de lână, să le puneţi peste pantofi.
– N-am de ce, pot să merg cu grijă până la numărul 27.
– La don’ primar?
– Nu, la un notar.
– Ce notar, dom’le, că la numerele 27-∞ stă don’ primar general. Notarii încep mai încolo.
Îi arăt scrisoarea şi se luminează dând chipiul pe spate.
– Phii, păi asta e o greşeală. Sigur nu la numerele 27-∞.
Se duce la catastif şi citeşte zeci de pagini cu degetul, până când se opreşte şi bate cu el în hârtie.
– Da, da, da. Domnu’ notar Anemunciţei stă la numerele 6027-∞.
– 6027? Păi şi cam cât credeţi că fac pân-acolo?
– Cam o zi la mers normal. Vă daţi seama, pe-aici nu trece autobuzul.
– Cât ziceaţi că sunt şosetele alea?
– 30 de lei. Un chilipir! Sunt foarte bune, făcute de nevastă-mea.
– Îmi ajunge o pereche?
– Daaaa, n-aveţi treabă! sunt făcute să reziste pân’ la numerele 10 000-∞. D-acolo încep să se cam ducă firele. V-ajunge o pereche d-un dus-întors, da’, dacă mergeţi cu grijă. E lână bună, zice, şi-mi face cu ochiul a garanţie.
Plătesc şi, în timp ce mă echipez, întreb:
– Dar care e faza cu infinitul de după fiecare număr?
– Ah, păi, pe strada asta, proprietăţile se întind în spate până-n toate aspectele societăţii. Aici stau toţi factorii importanţi de decizie care se hrănesc din gazde, de la senatori, până la viruşii de tuberculoză. D-aia se merge în şoaptă pe aici. E mai sigur! Dacă nu-i zgândări, nu fac mare pagubă.